In timp.

Parca traiesc un vis.. Asa simt. Un vis care as vrea sa se termine acum. Nu stiu.. Asa vreau sa cred. Vreau sa cred ca realitatea este cea pe care o stiu eu. Aia de care m-am indragostit. Cand credeam ca nu exista pe lumea asta ceva mai frumos, cand aveam sentimente... Acum parca ma mint in fiecare minut. Nu mai suport! Vreau sa ies din toata mizeria asta. Din stresul asta din fiecare zi! Numai minciuni, reprosuri! Unde e respectul de altadata? Unde sunt vorbele care imi incalzeau sufletul? Au murit! Si odata cu ele si tu... :|

Nu imi place sa recunosc, nu vreau sa cred.. Dar nu mai esti ce ai fost! Si schimbarea asta ma face sa-mi fie frica si ma indeparteaza de tine. Nu mai exista frumos aici!!!
In fiecare zi trebuie sa existe ceva care sa strice tot. M-am saturat!!! Am aceleasi sentimente de demult, cand ma simteam bine numai cand eram la scoala... :-<.. Ca uitam de tot ce se intampla rau in jurul meu.

Nu inteleg. Ce am facut sa nu pot sa fiu fericita? Sau macar respectata frate!! Asa cum respect si eu.. Si mai ales respect de la cei care pretind ca ma iubesc si ca nu fac diferente intre mine si restul lumii...!!! Nu inteleg de ce schimbarile astea radicale!!

Simt numai durere. A murit si speranta ca va fi mai bine. In fiecare zi imi spuneam asta, se pare ca nu mai functioneaza. Nu mai are rost....

Comentarii

Anonim a spus…
...prea trist ceea ce se regaseste in blogul tau...

Postări populare de pe acest blog

Orizontul tau nu exista!

Furtuna dragostei!

Amintiri prezente